luni, 23 februarie 2009

Modificarea gandirii

Evenimentele care s-au derulat in viata mea, atat cele placute cat si cele neplacute, s-au revarsat ca un torent asupra mea, reusind la un moment dat sa ma copleseasca, punandu-si amprenta asupra gandirii, emotiilor si sentimentelor mele. Valul evenimentelor triste, dureroase, din ultima perioada, a fost atat de mare, incat n-am mai putut sa le fac fata la un moment dat si am cedat nervos. Amintirile neplacute imi reveneau tot timpul in memorie, emotiile nocive se napusteau asupra mea, gandurile imi devenisera negre, pline de amaraciune si inerent mi-au afectat si sanatatea. Eram neputincioasa, atat din punct de vedere fizic, cat si psihic. Cei apropiati nu reuseau sa ma ajute, pentru ca refuzam orice ajutor, ma simteam neinteleasa si singura. Aproape ca-mi pierdusem speranta ca lucrurile vor reveni pe fagasul cel bun. Atunci, am facut un lucru care avea sa-mi schimbe radical viata - am inceput sa ma rog la Dumnezeu sa ma ajute. Rugaciunea a fost atat de intensa si puternica, incat efectul l-am resimtit din plin in zilele ce au urmat iar evenimentele ulterioare, mi le-a ordonat Dumnezeu, astfel incat sa-i simt neincetat prezenta alaturi de mine si am stiut ca nimic nu a fost intamplator. De la minunea pe care a facut-o in ceea ce priveste sanatatea mea, continuand cu miracolul ca mi-a trimis in mana printr-un inger pazitor un ziar in care se prezenta o biserica si o icoana facatoare de minuni si culminand cu faptul ca mi-a purtat pasii spre acea biserica in care am intalnit un duhovnic plin de har, care parca ma astepta sa-mi deschida ochii, sa-mi lumineze mintea si sa-mi arate ca trebuie sa-mi schimb modul de viata, de gandire. A fost o schimbare radicala, nu as fi crezut pana atunci ca as fi putut sa ma transform atat de mult; cand privesc in urma parca nici nu am fost una si aceeasi persoana cu cea care sunt acum. Inainte eram una dintre persoanele care credeam ca pot sa iau de la viata tot ce doresc, prin diferite mijloace specifice acestei lumi desarte si trecatoare iar Dumnezeu m-a lasat sa cred asta pana in momentul cand m-a pus sa platesc pentru tot. Acum Ii multumesc pentru toate cate mi-a dat si pentru faptul ca nu m-a pierdut, ci a asteptat sa ma intorc catre El si sa-L descopar.

2 comentarii:

Stefania spunea...

Crezi ca ai putea sa scrii acelasi articol fara sa folosesti cuvintele Dumnezeu, rugaciune, minuni, inger, post, biserica, duhovnic, EL ?

Cand ajungem sa traim cuvintele astea nu vom mai avea nevoie sa le spunem. Cand ajungem sa nu mai fie nevoie sa spunem cuvinte, vom trai numai minuni. Cand vom trai numai minuni vom incepe sa ne simtim ingeri si sa ajungem sa-l vedem pe Dumnezeu in fiecare zi. Si asa nu vom mai avea nevoie nici de rugaicuni, nici de post, nici de biserica, nici de duhovnici cu har, pentru ca Sfantul Duh va trai in noi insine.

Iti place cum ti-am tradus eu articolul pe intelesul meu? :D

novice.blogger spunea...

Trebuia sa folosesc acele cuvinte, intrucat ele m-au inspirat sa scriu acest articol; sunt cuvinte care mi s-au descoperit, tarziu ce-i drept, insa in prezent fac parte integranta din fiinta mea si fara de ele n-as mai concepe viata.

 
blogarama.com Directory of Personal Blogs BlogCatalog.ro